Cristina Adam Toma

Carte pentru copii: Vezi și tu ce văd eu? de Roxana Ene

În cazul cărților pentru copii care arată foarte bine, partea proastă este că nu prea îți vine să le lași pe mâna copiilor. Așa am pățit eu cu „Vezi și tu ce văd eu?” de Roxana Enè, o minunăție de carte bilingvă pentru copii peste 3 ani cu care m-am întors de la tipar săptămâna trecută. O carte mare, cartonată, impresionantă.

S-au repezit pe ea de cum au văzut cutia mare cu care am intrat pe ușă. Mi-a zvâcnit câte un nerv la fiecare mișcare mai iute și m-au traversat gânduri năpraznice când s-au bătut cine să rupă primul celofanul, când au început să răsfoiască cu mânuțe grăbite foile din hârtie rafinată și când au apăsat îndârjiți cu creionul pe foile de calc – așa, să se vadă și pe partea cealaltă!

Uf. Și pe urmă am stat strâmb și am judecat drept. Da, copii iubiți, luați și desenați, frământați hârtia, întoarceți cartea pe toate părțile, căutați în ea ce a fost pus acolo cu drag pentru voi. Și ca să știe toată lumea, că acum nu mai e secret, am pus acolo cele ce urmează, într-o ordine deloc întâmplătoare:

Multe desene. Roxana Enè, artistă stabilită în Germania, face de mai mulți ani ateliere de artă colaborativă cu copiii. Asta înseamnă că artistul adult colaborează cu copilul și descoperă forme și armonii în petele lui abstracte de culoare. În carte am așezat în oglindă operele-surori, iar cititorul poate să descopere singur felul în care s-a „copt” fiecare – ba mai mult, poate să pornească de la textul-indiciu lăsat de noi pe fiecare pagină pentru a inventa singur propria poveste.

Foi de calc și un creion din hârtie reciclată. M-am gândit mereu că nu e suficient să te uiți la ce au făcut alții, ci și să încerci să vezi ce-ți iese. Tu sau copilul – mă rog, cine e prin preajma cărții și pune primul mâna pe creion J A, nu uita să-i spui celui mic că e important să nu aruncăm cât colo orice bucățică de hârtie scrisă, pentru că uite, cineva poate născoci un creion din ea.

Hârtie de cea mai bună calitate. Știu, asta nu îi spune deocamdată nimic unui copil, dar ceva tot ajunge la el: paginile se simt altfel la mână, ochii primesc altfel frumusețea de desene, și în general simte că nu este o carte ca toate cele.

vezi si tu ce vad eu 2

Bun, acum deschideți cartea la paginile 40 și 41. Acolo o găsiți pe Regina Kira, o lucrare care a impresionat atât de mult inimile ducelui și ducesei de Wessex, încât au luat cu ei desenul în Colecția Regală Britanică. Nu e puțin lucru să te placă o familie princiară! Și nu e câtuși de colea să știi că băiețelul de 7 ani cu care a colaborat Roxana Enè pentru a o născoci pe Regina Kira avea autism.

Ei, și de aici poți porni o frumoasă discuție cu copilul tău: despre copiii altfel, despre prinți și prințese adevărate, despre artă și felurile nenumărate în care poate fi privită, și despre ce mai credeți voi de cuviință când stați împreună și vorbiți ochi în ochi și inimă în inimă.

Scurtă prezentare. Cartea este un proiect interactiv, o colecție de ilustrații realizate de copii și de artist, puse în oglindă (desenul abstract al copilului și desenul suprapus al Roxanei, așa cum l-a „văzut” ea în petele de culoare copilărești) și grupate pe secțiuni tematice metaforice, astfel încât să înlesnească „citirea” lor în ramă de poveste. Alături de ilustrații sunt prinse foi de calc și desene abstracte „brute”, astfel încât cititorul să-și exerseze ochiul imaginar și să continue desenul. De asemenea, fiecare ilustrație are un mic insert textual, care acționează ca un indiciu pentru o posibilă poveste/discuție alături de copil.

P.S. Băieții mei au ținut să adauge și ei ceva 🙂 :Cel mare, de 14 ani, zice că este o carte pentru copiii care nu stau pe internet. (Hm. Interesant!) Celălalt, de 8 ani, spune că pe el cartea îl încurajează să nu arunce la gunoi desenele care nu îi „ies” – din orice poate ieși ceva frumos dacă știi să te uiți mai bine.

„Vezi și tu ce văd eu? Roxy&Kids Art. Carte creativă pentru copii, părinți și profesori” /”Do You See What I See? Roxy&Kids Art. Creative Book for Children, Parents and Teachers”, de Roxana Enè, Editura Frontiera, București, 2015

Ileana

Ileana Achim este traducător, redactor de carte și mamă a cinci copii, dintre care unul cu dizabilități severe. Din 2009, Ileana Achim se ocupă de editarea de cărți pentru și despre copii în cadrul Editurii Frontiera.

44 de comentarii

  3. Aveam o singura carte cartonata in copilarie …mama mi-a readus-o intr-o zi…Casuta din padure de Fratii Grimm. Imi placea fetita care avea grija de ceilalti inainte sa se ocupe de ea…intai hranea cocosul,gaina si vaca baltata. Iar eu am invatat cu greu sa-mi hranesc intai sufletul meu ca sa pot sa devin acea persoana care sa aiba grija cu atata dragoste de cei dragi din jur exact ca fetita din poveste. Si de aceea este povestea mea preferata.Multumeac

    Apreciază

    Răspunde

  4. Noi preferam o carte mai mica, „Biscuit Goes to the Beach”, care, deasemenea, a aparut in editie bilingva, deoarece a fost scrisa de o fetita de 6 ani si ilustrata tot de ea….are un farmec, o naturalete aparte!

    Apreciază

    Răspunde

  5. am avut o singura carte de povest”povesti nemuritoare”si am citit-o pana am invatat-o pe dinafara,la un moment dat o deschideam cu ochii inchisi si reciteam povestea la pagina unde sa deschis cartea

    Apreciază

    Răspunde

  7. Cartea preferata: Basmele lui Hauff intr-o editie din anii’70. Cartea cu care am invatat sa citesc, carte cu foaie groasa pe care sa o simti cand dai pagina, carte cu desene si schite care iti permiteau sa te joci cu culorile, cartea copilariei mele. 🙂

    Apreciază

    Răspunde

  8. Cartea mea preferata este Pollyanna, Jocul bucuriei, prin ideea minunatului joc pe care îl poate juca oricine, mic sau mare, si prin care putem invata sa fim recunoscători pentru tot ceea ce ne înconjoară.
    Mă bucur ca am redescoperit-o pe Ileana Achim, citisem despre ea si despre felul in care interpretează desenele copiilor. De atunci si eu încerc sa vad mai departe de asa zisele mazgalituri ale baietelului meu. Multumesc!

    Apreciază

    Răspunde

  9. Carticelele preferate ale nepotelului meu sunt cele de poezii ale Luciei Munteanu…ne plac si desenele minunate…citim seara si le invatam cu placere

    Apreciază

    Răspunde

  10. Cartea preferata a Zorei si Lirei este Povestile Norilor(Andreea Mihaela stan)- o carte foarte speciala care spune povestile emotiilor si care reuseste in mod aproape miraculos sa uneasca in atentie si bucurie copii cu diferente mari de varsta sau perceptie – fetele mele au 3 si 9 ani se reunesc mereu cu entuziasm in jurul…norilor

    Apreciază

    Răspunde

  12. Cartile mele preferate cand eram micuta erau o carte foarte frumos colorata, mare despre anotimpuri si seria cu Fram, ursul polar. Cartile preferate de fetitele mele sunt cele cu printesele Disney, cartea „Iepurele de catifea” – o carte deosebita despre atasament, pierdere si crestere si, foarte recent, „Experimentul Mamatata”- o carte cu intamplari, pozne, desene si glume facute de 2 copii si povestite de tatal lor (Iulian Tanase) cu umor si multa caldura.

    Apreciază

    Răspunde

  13. Preferata noastra in ultimul timp este „Sora cea mica”. Ne place place pentru ca am reusit s-o adaptam pt 3 sorioare, iar mijlocia a iesit chiar in avantaj pt ca in acelasi timp e si sora mare si sora mica 🙂

    Apreciază

    Răspunde

  14. Cartea mea preferata din vremea copilariei este Heidi, fetita muntilor!! Imi amintesc cu drag cum am trait impreuna cu ea toate aventurile si imi imaginam locurile si intamplarile si personajele!!! Am citit-o pe nerasuflate si o recomand calduros!!!

    Apreciază

    Răspunde

  16. Noua ne plac David si Puiul de intuneric (Maria Surducan), Anotimpurile ilustrate de Rotraut Susanne Berner, Bucatareasa zanelor (Shirley Barber), Dorinta iepurasului, Cadou de ziua ta, Bulgaras de primavara, Ce-ti aduci aminte (Paul Stewart), carticele Luciei Muntean… Fiecare carte citita e o ocazia de a vedea lumea cu alti ochi

    Apreciază

    Răspunde

  17. Una dintre cartile preferate este povestea celor trei cuvinte scrisa de Leon Magdan.Este o poveste educativa,cu un mesaj clar,frumos care iti ramane in suflet.este o carte cu ilustratiile adecvate,bine conturate , raportate la mesajul transmis.Copiilor le plac astfel de carti pentru ca fac foarte bine legatura intre mesaj si imagine.Spor la citit !

    Apreciază

    Răspunde

  18. Una dintre cartile preferate este Povestea Celor Trei Cuvinte scrisa de Leon Magdan.Este o poveste educativa, cu un mesaj clar, frumos care iti ramane in suflet.Este o carte cu ilustratile adecvate, bine conturate , raportate la mesajul transmis. Atat copiilor cat si adultilor, le plac astfel de carti, pentru ca fac foarte bine legatura intre mesaj si imagine.Spor la citit!

    Apreciază

    Răspunde

  21. Impreuna cu fetita mea, am citit pe nerasuflate, intr-o vara, pana tarziu in noapte, cartea „Povestea fara sfarsit” de Michael Ende. A avut darul sa creeze acele momente magice in care impartaseam amandoua emotii, sentimente iar sufletele noastre erau strans lipite. Imi amintesc cu mare bucurie acele momente!

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.