Tropote fermecate – Poveşti cu cai fantastici, 4+

 

         CEZ_8471Tropote fermecate- Poveşti cu cai fantastici este o carte foarte valoroasă apărută anul trecut la editura Cartea Copiilor.  Reuneşte opt basme reprezentative pentru opt  regiuni ale lumii. Sunt opt scrieri fascinante care stau mărturie că gândirea de tip fantastic a însoţit omenirea de-a lungul secolelor, încifrând cele mai importante realităţi ale vieţii omeneşti de demult. Prin simboluri şi pilde, acestea îşi împlinesc de veacuri menirea de a educa şi a imprima în mintea şi în sufletul celor care ascultă, valoarea universală a Binelui.

        Cartea Tropote fermecate cuprinde basme din următoarele zone geografice: America de NordInimă-Singuratică şi calul cel bătrân, Nordul IndieiNărăvaşul, Ţara BascilorIapa Albă, RusiaCăluţul cocoşat, Canada francezăPetit Jean şi calul alb, IranMânzul Qeytas, AlbaniaBăiatul care a mers călare pe Tărâmul Morţilor şi UngariaCalul fermecat. Această alăturare nu este întâmplătoare ci este datorată pasiunii pentru folclor a Josephei Sherman (1946 – 2012), autoarea cărţii. Dragostea sa pentru această disciplină avea să fie stârnită de eseul lui J.R.R. Tolkien, On Fairy-Stories: „Eseul mi-a dezvăluit fascinanta lume a folclorului comparat.” şi „Multe dintre cărţile şi poveştile mele arată dragostea mea pentru folclor.”, mărturiseşte Josepha. A activat totodată ca un apreciat editor, autor de antologii şi de scrieri fantasy şi SF.

CEZ_8481

      Tropote fermecate: poveşti cu cai fantastici (Magic Hoofbeats: Horse Tales from Manylands) a apărut prima dată în anul 2004 la editura americană Barefoot, fiind descrisă într-un articol publicat în străinătate drept „o combinaţie de bogate informaţii ştiinţifice istorice şi povestiri bine spuse.”

Poveştile pot fi citite copiilor începând cu vârsta de 4 ani. Cartea a fost extrem de bine primită de fiul meu cel mare care are aproape 5 ani. Este pur şi simplu fascinat de ceea ce aude, trăieşte foarte intens acţiunea şi chiar i se pot citi trăirile pe chip. A devenit una dintre cărţile lui preferate şi avantajul este că o putem lectura şi seara înainte de culcare, pentru că repovestirile Josephei Sherman sunt destul de blânde în comparaţie cu felul în care se desfăşoară de obicei un basm.

CEZ_8473

 

           Este o carte fascinantă prin prisma amprentei specifice fiecărui spaţiu cultural din care provine basmul, dar şi prin unitatea pe care o oferă prezenţa şi importanţa cailor în mare parte din culturile lumii.

Cred că prezenţa spectaculoasă a cailor în basme a fost influenţată în mare măsură de aspectele concrete ale vieţii de zi cu zi: calul era un animal extrem de folositor omului  la muncile agricole, la cărat, în luptă, la războaie, la plimbări sau jocuri şi la deplasarea pe distanţe lungi, care erau astfel foarte mult scurtate şi înlesnite. Spre exemplu, în America de Nord, Călare pe cei mai iuţi armăsari ai lor, războinicii Pawnee puteau încolţi cu uşurinţă o cireadă de bizoni, iar călăreţii solitari se puteau repezi în cireadă pentru a putea ochi exact bizonul de care aveau nevoie şi a se retrage apoi în siguranţă.(p.9)

În Ungaria, se desfăşoară încă un spectaculos ritual numit Cinci cai din Pustă, în care unul dintre călăreţii unguri vestiţi pentru abilităţile lor, numiţi şi csikó, mânuieşte cinci cai dintr-odată, trei în faţă şi doi în spate, urcându-se în picioare pe cei din spate şi strundindu-i pe toţi cu nişte hăţuri foarte lungi. (p.71)

Totuşi, gândirea magică influenţează în unele culturi percepţia asupra cailor, ca în India de Nord spre exemplu, unde caii de cavalerie din rasa Marwari, datorită calităţilor pe care le aveau, erau priviţi drept fiinţe divine, superioare tuturor oamenilor, inclusiv celor de viţă nobilă. Numai membrii familiilor regale şi războinicii acestora aveau voie să-i încalece. (p.15)

Am aflat că există foarte multe rase de cai,  fiecare având caracteristici specifice şi de aceea fiind folositori la o anume activitate. Câte o pagină cu astfel de informaţii interesante precede fiecare poveste în parte, ajutându-ne să facem legătura între aspectele concrete ale realităţilor istorice şi geografice ale spaţiului cultural din care vine povestea şi acţiunea propriu-zisă a basmului. Tocmai de aceea, cartea poate deschide noi perspective asupra înţelegerii basmelor. Acestea nu sunt doar creaţia unei minţi colective, din nevoia unei dimensiuni a fantasticului care să o hrănească, ci îşi au rădăcinile adânc înfipte în realităţile timpului care le-a dat formă.

       Partea grafică a acestei cărţi este creată de Linda Wingerter, o tânără artistă absolventă a Rhode Island School of Design din SUA, una dintre cele mai bine cotate instituţii de design şi artă din lume. Mi-a plăcut ilustraţia datorită atmosferei feerice pe care o revarsă. Alegerea cu preponderenţă a tonurilor de albastru, violet şi galben, oferă eleganţă şi nobleţe cărţii şi totodată îndeamnă la o plăcută stare de visare. Înaintea fiecărei poveşti este  redat portretul unei rase de cal, printr-un medalion discret ornamentat.

 

        Atenţia şi fascinaţia cu care băiatul meu cel mare ascultă aceste basme este una dintre marile mele bucurii născute din lectura cărţii Tropote fermecate. O altă bucurie este revelaţia pe care am avut-o dându-mi seama de tripla dimensiune a basmelor: realitatea concretă care le-a inspirat şi care poate fi descoperită prin studiul efectiv al istoriei, geografiei şi biologiei locului de provenienţă al scrierii. Apoi, personalizarea acestei realităţi după specificitatea poporului care a creat basmul. Şi a treia dimensiune, comună basmelor de pretutindeni, transmiterea unor valori umane universal valabile. Cred că ar fi foarte interesant şi util să existe o astfel de carte cu basme româneşti. Ne-ar ajuta să ne cunoaştem mai bine trecutul, să înţelegem că suntem la fel de valoroşi atât la nivel individual, cât şi la nivel de neam, ca oricare alt popor de pe acest pământ, şi să arătăm celorlalţi, cu mândrie, valorile care ne-au reprezentat şi ne reprezintă de veacuri, dintre care folclorul nostru este poate cel mai important.

    Prin valoarea informaţiilor pe care le oferă şi prin portiţele pe care le poate deschide în mintea cititorului, cred că Tropote fermecate – Poveşti cu cai fantastici este genul de carte care îşi va găsi întotdeauna locul într-o bibliotecă, chiar şi după ce copiii noştri vor fi crescut.

Titlu: Tropote fermecate – Poveşti cu cai fantastici; Autor: Josepha Sherman; Ilustrator: Linda Wingerter; Traducere din limba engleză: Lavinia Branişte; An apariţie: 2017; 80 pag; copertă plastifiată; 23×28 cm.

CEZ_8472

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s