Una din țintele principale ale strategiei culturale naționale sunt tinerii: tot mai mulți specialiști recunosc faptul că accesul de mici la cultură printr-o educație culturală timpurie duce în timp la o creștere economică stabilă și constantă; acesta este de fapt și rezultatul unui studiu făcut în țările asiatice ce au avut o creștere economică ascendentă de-a lungul timpului. 

Astfel, există și în România inițiative restrânse dar tot mai prolifice și de interes, ce propun armonizarea culturii și educației și utilizarea uneia în folosul celeilalte. Un exemplu sunt proiectele Susține cultura în educație și Publicul Viitorului, două inițiative interconectate ce urmăresc realizarea unor programe culturale cu dimensiune educațională în România, respectiv în București.

Pe parcursul următoarelor săptămâni vom prezenta câteva exemple de bună practică ale unor artiști și organizații culturale ce au ales să se redescopere în contact cu un public de copii şi adolescenţi şi să contribuie la dezvoltarea potenţialului creativ al acestora, prin integrarea artei în context şcolar în Bucureşti. Un astfel de exemplu este cel al Asociației Dintr-un Basm, coordinate de Cosmina Dragomir.

Nimic mai firesc pentru „echipa de detectori de basm profesioniști” de la asociația Dintr-un Basm decât transformarea vizitei pentru copii la Muzeul Țăranului Român într-o aventură desprinsă din povești. Acesta a fost debutul proiectului intitulat Limbajul formal al iei țărănești, susținut de Cosmina Dragomir în cadrul activităților propuse pentru Publicul viitorului.

Am asistat la vizita la muzeu a unui grup vesel și dinamic de copii de clasa a II a de la Școala nr. 193, însoțiți de cadre didactice și de câțiva părinți. Experiența de profesor de arte vizuale a Cosminei completează formația ei de artist plastic, absolvent al Universității Naționale de Arte din București; aceste calități o recomandă ca un mediator capabil să „traducă” într-un limbaj accesibil celor mici termeni, date istorice sau concepte dezvoltate și ilustrate de expunerea unui muzeu cu totul aparte ca cea a Muzeului Țăranului Român.

Deghizată în călătorie într-o lume străveche, ca de basm, vizita și-a propus să-i familiarizeze pe copii cu arta tradițională, cu viața de altădată a țăranului, antrenându-i treptat și provocându-i să descopere secrete bine ascunse. Observând pe rând diferite tipuri de obiecte de patrimoniu – despre care au înțeles sunt obiecte-visterie, extrem de importante și valoroase – ei au înțeles semnificația prezenței semnului crucii și au învățat să-l găsească în cele mai neașteptate sau puțin vizibile locuri: streașina casei, rama ferestrei, cusături vechi, decorația bolților unei săli din muzeu…

O atenție specială a fost acordată pieselor textile și mai ales costumelor populare, ornate cu cusături migăloase, ce alcătuiesc broderii complicate. Exersarea simțului de observație, dublată de misiunea descoperirii semnului secret (crucea) și de sarcina de a reține și de a numi cel puțin 3 obiecte din muzeu, au dus la îndeplinirea unui alt scop major al vizitei și anume familiarizarea copiilor cu activitatea de documentare. În fapt, documentarea este o etapă absolut necesară pentru realizarea celorlalte activități din cadrul proiectului, atelierele ținute la școală.

Cu sprijinul cadrelor didactice, se vor organiza în cadrul școlii 4 ateliere, în decursul cărora, participanții vor avea ocazia să-și valorifice cunoștințele dobândite și munca de documentare din timpul vizitei la muzeu. Ei vor desena personaje în costume cu motive tradiționale, vor realiza compoziții decorative inspirate de cusăturile de pe ii, compoziții pe tema datinilor și obiceiurilor străvechi de la sate și chiar vor interpreta în manieră pesonală motivele populare în creații de design vestimentar.

Proiectul se adresează elevilor de școală primară și de gimnaziu și se desfășoară la Școala nr. 193 din București, o școală care și-a găsit în asociația Dintr-un Basm un partener stabil și de încredere. Colaborarea lor în cadrul unui proiect ca Publicul viitorului constituie un exemplu de îmbinare armonioasă între activitățile de educație formală și non-formală, de folosire a patrimoniului muzeal ca resursă de învățare, totul în beneficiul celui mai important public: cel al viitorului.

Proiectul Susține cultura în educație își propune să susțină realizarea unor programe culturale cu o dimensiune educațională în România prin dezvoltarea unei rețele de profesioniști și organizații și a unor resurse despre practici și politici publice în domeniu. Proiectul este coordonat de Asociația MetruCub – resurse pentru cultură și realizat alături de Centrul pentru Educație și Formare „Sintagma”, Fundația Gabriela Tudor, Fundația pentru o societate deschisă și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”. Publicul viitorului propune artiştilor şi organizaţiilor culturale să se redescopere în contact cu un public potenţial de copii şi adolescenţi şi să contribuie la dezvoltarea potenţialului creativ al acestora, prin integrarea artei în context şcolar în Bucureşti.

Proiectul cultural Publicul Viitorului este finanțat în cadrul Programului Cultural Ești București 2015. Proiectul Susține cultura în educație este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Continutul acestui material nu reprezinta în mod necesar pozitia oficiala a granturilor SEE 2009 – 2014. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi http://www.eeagrants.org și http://www.fondong.fdsc.ro.