Filmul de animație Wall-E este o parabolă cu trimitere la vremurile în care trăim. O ficțiune cu mesaj ecologic care ne atrage atenția într-o formă amuzantă că trebuie să avem grijă de mediul înconjurător pentru a nu ne autodistruge.

Acțiunea se petrece în viitor, în jurul anului 2800. Din cauza consumerismului extrem oamenii au reușit „performanța” să acopere întreaga suprafață a planetei cu munți de deșeuri. Aceasta a devenit de nelocuit și prin urmare civilizația umană a trebuit să se mute în spațiu, mai precis pe o navă spațiala gigant care levitează de 700 de ani în derivă, așteptând momentul în care se va putea reîntoarce acasă. 

In acest scop sunt trimiși periodic pe Pământ roboți ultraperformanți care să caute urme de viață vegetală. Când aceasta va fi detectată înseamnă că natura are șanse să se refacă și oamenii pot reveni pe Terra.

Un astfel de roboțel este și Eva (nume foarte sugestiv, nu?). Pe Terra ea îl întâlnește pe Wall-E, eroul filmului nostru, un roboțel terestru sentimental, am putea spune chiar inimos, un adjectiv care poate părea nepotrivit pentru un robot dar perfect valabil pentru Wall-E. Acesta se îndrăgostește de Eva și o ajută cu mult curaj și devotament să își ducă misiunea la capăt. 

Acțiunea se complică însă atunci când la mijloc se dovedește a fi o conspirație, “cineva” dorind ca oamenii să nu revină niciodată pe planeta-mamă și încercând să distrugă cu orice preț singurul organism verde detectat de Eva pe pământ, o plăpândă plăntuță verde dădătoare de mari speranțe. Pentru salvarea ei, Eva și Wall-E vor face echipă bună, alături de niște roboței stricați, care de care mai amuzanți și de obezul căpitan al navei, de-abia trezit din somnul virtual. Cine dorește menținerea speciei umane într-o stare de veșnică hibernare? Scenariul nu ne spune clar dar ne oferă mici indicii lăsându-ne pe noi să ghicim: cei care au ca interes principal transformarea omului într-un veșnic consumator, incapabil să gândească de unul singur și deci ușor de manipulat. Aceștia sunt reprezentați în film prin lanțul de magazine intitulat sugestiv “Cumpără mult”. Îndemnul ne sună cunoscut, impresia multora dintre noi fiind că suntem dirijați spre un mod de existență care are ca lait motiv acest „Cumpără mult”, oricât și oricând și oricum. De aici la o viață ca cea prezentată în film nu mai e decât un pas de poate câteva zeci de ani. 

Tocmai asta este miza filmului, să ne ajute să conștientizăm pericolul în care ne aflăm. Și o face într-un stil plin de umor de bună-calitate și de optimism. Optimismul acesta l-am apreciat cel mai mult deoarece transpare permanent, dincolo de numeroasele situații limită prin care trec eroii noștri.

Un alt punct forte sunt personajele amuzante – feluriți roboței defecți și oameni grăsuni, cu trăsături caricaturale care ne fac să zâmbim dar și să reflectăm la stilul nostru de viață și la punctul în care putem ajunge urmându-l mai departe.

Imaginile sunt atractive, impecabile, acțiunea are o dinamică bună, alternarea scenelor tensionate cu cele liniștite este perfectă menținând curiozitatea aprinsă pe toată durata vizionării. Cel puțin pentru părinți și pentru copiii mai mari pentru că pe la jumătatea filmului băiatul meu de 3 ani se plictisise. Dorea să vadă aceleași mașinuțe stridente din desenele de pe youtube. Atrăgându-i atenția asupra diverselor detalii: Uite ce gândacel! Uite ce roboțel! Uite ce grăsunel! și răspunzând prompt la avalansa de „De ce”-uri am reușit să îl fac să se uite până la sfârșit. Totuși, am remarcat că anumite scene mai tensionate și personajele negative l-au afectat emoțional. Astăzi îl împingea la perete pe frățiorul lui de 1 an jumate iar când l-am întrebat de ce, mi-a spus că așa a văzut în film. De aceea nu aș recomanda acest film copiilor mici, care încă nu au clare în minte noțiunile de bine și rău. Cred că filmul se poate vedea de la 6 ani în sus.

Ce pot învața cei mici din acest film (iar noi, cei mari, ne putem reaminti):

•  trebuie să avem grijă de mediul înconjurător pentru că acesta este casa noastră extinsă. Dacă mediul suferă, vom suferi și noi;
•  dacă mâncăm nesănătos, stăm prea mult la tableta și nu facem deloc sport vom ajunge obezi și vom uita chiar și să mergem;
• binele învinge întotdeauna;
•  prietenia adevărată depășește orice barieră;
• oricât de dramatică ar fi situația, omul găsește întotdeauna resurse pentru a ieși la liman;
• își pot însuși într-un mod interactiv termeni noi precum: fotosinteză, recolonizare, spațiu, navă spațiala etc;
• pot vizita interiorul unei nave spațiale. E fascinant, chiar dacă totul este virtual.

Cu copiii sau singuri, „Wall-E” este un film care clar merită văzut, o capodoperă a filmelor de animație, premiat cu un Oscar la categoria „cea mai bună animație”, care vă va face să meditați la viitorul civilizației și vă va amuza totodată.

Wall – E – Disney & Pixar, regizor Andrew Stanton, 2008

Am 30 de ani și sunt mama a 3 copii: C (3 ani și un pic), M(puțin peste 1 an jumate) și S (aproape 4 luni). Imi doresc să le ofer ceea ce este mai bun și mai frumos din lumea noastră. Incerc încă de pe acum să le citesc și să le arăt cărți cu texte inspirate și imagini artistice , să le pun cea mai bună muzică, să petrecem timp în natură alergând, bucurându-ne de iarbă, flori, gâze și cer. Mă străduiesc să îi încurajez să facă singuri lucruri, după putința lor, iar acolo unde e nevoie, să îi ajut și eu. Băiatul cel mare mi-a spus astăzi: „Mami, parfum colorat!”, ceea ce îmi dă speranțe că suntem pe calea cea bună.

Ileana îți mulțumim că ne-ai scris și că ne ești alături. Te mai așteptăm la Roata Mare.