Bucureștiul este un oraș cu o istorie veche, complicată, cu numeroase monumente de artă și arhitectură. Ei bine, da, asta se știe, se spune, poate că se și învață. Dar câți dintre noi știm cu adevărat ce reprezintă monumentele pe lângă care trecem? Câți dintre noi conștientizăm relația lor cu spațiul public, cu celelalte clădiri și elemente existente, dincolo de rolul lor de reper geografic sau de punct de întâlnire? Dacă aceste întrebări reușesc să incite curiozitatea și să dezmorțească simțul de observație, urmarea firească o reprezintă exersarea lor, chiar pe traseele cele mai circulate. Un astfel de exercițiu, intitulat Despre monumente și statui în spațiul public a propus și Aurora Király, artist, curator și manager cultural, implicat în proiectul Publicul viitorului.

Grupul-țintă ales a fost de această dată format din adolescenți, elevi de clasa a XII-a de la Colegiul Matei Basarab, care au fost invitați, simplu și firesc, la o plimbare prin centrul Capitalei, în Piața Revoluției. Demersul a fost inspirat de proiectul grupului subREAL Interviuri cu orașele – Ascultând sculpturile și și-a propus inițierea unui „dialog” între statui și vizitatori. Pornind de la semnificația cuvântului monument și de la ideea de aducere aminte, tinerii au discutat și au analizat, sub îndrumarea avizată a Aurorei Király, câteva dintre lucrările de for public din zonă: Memorialul Renașterii de Alexandru Ghilduș (mai cunoscut ca Țeapa), Statuia Regelui Carol I de Florin Codre, Statuia lui Iuliu Maniu de Mircea Spătaru, Statuia lui Corneliu Coposu de Mihai Buculei etc. Cuvintele cheie care au ghidat discuția –mesaj, context, public, spațiu, dimensiune/ scară – se regăseau și în fișele oferite participanților. Așa cum îi stă bine unui program pentru adolescenți, nu au lipsit nici informațiile sau observațiile pertinente (fie ele din zona artei sau istoriei), nici comentariile amuzante sau exprimarea liberă a propriilor idei.

De altfel, această parte a exercițiului are un rol esențial în demersul Aurorei Király, de antrenare a spiritului de observație, a celui analitic dar și de exprimare argumentată a propriilor opinii. La cea de a doua întâlnire, desfășurată în sala de clasă, elevii vor discuta pe seama unor exemple din alte țări, pentru o mai clară conturare a complexității unui proiect, a unui monument din spațiul public. Nu în ultimul rând, tinerii vor fi invitați să propună spații publice noi, să găsească alte evenimente sau personalități pe care ar dori să le comemoreze, folosindu-și deopotrivă imaginația și capacitatea de a argumenta. În acest fel, vom afla poate cum ar trebui să arate sau ce ar trebui să reprezinte un monument care să trezească interesul sau admirația, să incite curiozitatea trecătorului grăbit și să-i încetinească, măcar, pașii.

Cu siguranță, avem nevoie de mai multe astfel de exerciții, de mai multe ședințe de antrenament pentru a forma un public avizat, interesat și implicat în proiectele publice, fie ele artistice sau de altă natură. Publicul viitorului oferă modele de bună practică și exemple frumoase care să rodească mai departe.

Această activitate este parte integrantă a proiectelor Publicul Viitorului şi Susţine cultura în educaţie.

Proiectul Susține cultura în educație își propune să susțină realizarea unor programe culturale cu o dimensiune educațională în România prin dezvoltarea unei rețele de profesioniști și organizații și a unor resurse despre practici și politici publice în domeniu. Proiectul este coordonat de Asociația MetruCub – resurse pentru cultură și realizat alături de Centrul pentru Educație și Formare „Sintagma”, Fundația Gabriela Tudor, Fundația pentru o societate deschisă și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”. Publicul viitorului propune artiştilor şi organizaţiilor culturale să se redescopere în contact cu un public potenţial de copii şi adolescenţi şi să contribuie la dezvoltarea potenţialului creativ al acestora, prin integrarea artei în context şcolar în Bucureşti.

Proiectul cultural Publicul Viitorului este finanțat în cadrul Programului Cultural Ești București 2015. Proiectul Susține cultura în educație este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Continutul acestui material nu reprezinta în mod necesar pozitia oficiala a granturilor SEE 2009 – 2014. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi http://www.eeagrants.org și http://www.fondong.fdsc.ro.