Una dintre direcțiile identificate în strategia culturală națională 2014 – 2020 este cea a educației culturale și a formării profesionale; conform autorilor strategiei, pentru a avea o audiență matură cultural este nevoie de educarea acesteia încă de pe băncile școlii, prin inserarea și utilizarea culturii în educație, în învățământul formal dar și non-formal. Pe această direcție s-au făcut minusculi pași iar noi ne propunem să prezentăm modele de bună practică în acest sens.

Un exemplu este proiectul clar structurat şi articulat, Ghiduş de Bucureşti al asociaţiei Art Crowd – Artişti în educaţie, pus în practică la clasa a VII-a C a liceului Cervantes din Bucureşti de artistul vizual Delia Popa. Pe parcursul a trei întâlniri – atât în sala de clasă cât și în oraș, copiii s-au familiarizat cu ideea de patrimoniu și s-au plimbat prin centrul vechi al oraşului în căutarea a cinci obiective: Hanul cu Tei, biserica Doamnei, biserica Stavropoleos, Curtea sticlarilor şi pasajul Macca-Villacrosse, pentru ca în final să elaboreze o broșură cu aceste monumente istorice pe care să o dea mai departe copiilor mai mici decât ei.

Într-o primă întâlnire, la școală, copiii au povestit despre patrimoniu și tipurile de patrimoniu, despre monumente istorice și semnul distinctiv al acestora. Ca temă de casă ei s-au documentat pe echipe despre fiecare dintre cele cinci monumente amintite mai sus. A doua întâlnire a avut loc în oraș: fiecare echipă a prezentat monumentul istoric repartizat iar căutarea acestora, bazată pe indicii furnizate de Delia, a fost de fapt prilej de discuţie despre monumente, starea lor de conservare, nevoia de restaurare, modalităţi de punere în valoare, familiarizare cu decoraţiile faţadelor ce aparţin anumitor stiluri arhitecturale etc. A treia întâlnire a avut loc din nou în sala de clasă unde copiii au făcut schițe și desene după detaliile monumentelor văzute în oraș și le-au inserat în niște trasee pe nume Ghiduș de București pentru alți copii, alături de texte de prezentare ale monumentelor.

Acest proiect, similar cu Ghiduș de Câmpulung dezvoltat de fundația ProPatrimonio și ArtCrowd, a atins în mod percutant mai multe obiective: a familiarizat copiii – viitorul public – cu monumentele istorice, a atras atenția asupra nevoii de conservare și îngrijire a acestora și a diseminat informația – prin intermediul broșurilor – altor generații.

Informație minimă dar relevantă, structură omogenă și clară – ingredientele unui program de educație non-formală de succes, așa cum sperăm să vedem cât mai des și cât mai multe.

Această activitate este parte integrantă a proiectelor Publicul Viitorului şi Susţine cultura în educaţie.

Proiectul Susține cultura în educație își propune să susțină realizarea unor programe culturale cu o dimensiune educațională în România prin dezvoltarea unei rețele de profesioniști și organizații și a unor resurse despre practici și politici publice în domeniu. Proiectul este coordonat de Asociația MetruCub – resurse pentru cultură și realizat alături de Centrul pentru Educație și Formare „Sintagma”, Fundația Gabriela Tudor, Fundația pentru o societate deschisă și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”. Publicul viitorului propune artiştilor şi organizaţiilor culturale să se redescopere în contact cu un public potenţial de copii şi adolescenţi şi să contribuie la dezvoltarea potenţialului creativ al acestora, prin integrarea artei în context şcolar în Bucureşti.

Proiectul cultural Publicul Viitorului este finanțat în cadrul Programului Cultural Ești București 2015. Proiectul Susține cultura în educație este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Continutul acestui material nu reprezinta în mod necesar pozitia oficiala a granturilor SEE 2009 – 2014. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi http://www.eeagrants.org și http://www.fondong.fdsc.ro.