Cartea ”Războiul care mi-a salvat viața”, scrisă de Kimberly Brubaker Bradley a fost o carte pe care Amalia a împrumutat-o de la bibliotecă și pe care a îndrăgit-o nespus. Moșul va face tot posibilul să o trimită dar până atunci citiți mai jos recenzia ei.
Cartea „Războiul care mi-a salvat viata” este o carte minunată. In ea este vorba despre o fetiță pe nume Ada care are un picior olog și o mamă groaznică. Mama ei o ținea închisă cu fratele ei în casă cât timp se ducea la serviciu.
Ada nu fusese niciodată afară până să înceapă cel de-al Doilea Război Mondial. Atunci, copiii trebuiau evacuați în afara Londrei. Mama Adei avea de gând să îl evacueze doar pe Jamie iar pe sora lui, Ada, să o lase acasă. Fetița însă născoci un plan și fugi de acasă cu Jamie. Pe timpul războiului, trebuiau să stea la o familie care îi va „adopta ” însă, pentru că Ada și Jamie nu aveau bagaje și erau nespălați, nu au fost aleși de nimeni până când șefa evacuărilor a găsit-o pe domnișoara Smith care să îi ia în grijă.
Timp de aproape 2 ani Ada a învățat singură să călărească și să facă de mâncare. Viața la domnișoara Smith a fost foarte frumoasă până când mama lor a venit să îi ia. Coșmarul de a trăi iar cu mama sa a durat puțin căci blocul în care stăteau a fost bombardat iar domnișoara Smith a venit să îi ia înapoi ACASĂ pentru că da, acum casa domnișoarei Smith era Acasa pentru ei.
Mi-a plăcut acesată carte pentru că îmi place mult istoria și tipul acesta de cărți „smart”.
Partea mea preferată este cea în care blocul Adei este bombardat, iar ei se întorc acasă la domnișoara Smith. Bineînțeles, personajul meu preferat este Ada, iar cel mai puțin îndrăgit este mama Adei.
Aș recomanda cartea tuturor copiilor care doresc să citească cărți pline de acțiune și care au legătură cu istoria.
Războiul care mi-a salvat viața – Kimberly Brubaker Bradley, editura Arthur, 2016
Amalia este o fetiță curioasă, frumoasă, isteață în vârstă de 10 ani și jumătate. Este în clasa a V a la Școala Mihai Drăgan din Bacău. In clasa a II a achiziționat primele cărți de la editura Arthur prin intermediul Clubului de lectură, inițiat de această editură. S-a îndrăgostit de cărțile pe care le cumpărăm la fiecare două luni. Ulterior Clubul nu a mai fost promovat și atunci am hotărât să mergem la bibliotecă, de altfel de acolo a împrumutat Amalia cartea despre care a scris mai sus, la recomandarea bibliotecarei.
Amalia, îți mulțumim că ne-ai scris și te mai așteptăm cu alte recomandări.
Mama Adei nu avea serviciu… iar Ada știa să gătească încă de când stătea la Londra, pentru că era obligată de maică-sa.
ApreciazăApreciază
[…] avut plăcerea să găsesc şi o recenzie pe care Amalia, o tânără din Bacău, a scris-o acestei cărţi, M-a bucurat faptul că am descoperit încă un copil ce citeşte şi scrie frumos despre cărţi, […]
ApreciazăApreciază