„Sora-cea-Mică” este o carte pe care, de când băiatul meu cel mare a primit-o, mă roagă să i-o citesc chiar și de patru ori la rând. De aceea, m-am gândit să v-o recomand și să combin în această recomandare atât impresiile mele cât și pe cele ale copilului meu.

Această carte (Small. It’s not easy being a little sister, în varianta originală) spune povestea Surorii-mai-Mici care era mereu în umbra Surorii-mai-Mari: indiferent ce făcea, Sora-cea-Mare făcea mai repede sau mai bine sau înaintea ei. De aceea Sora-cea-Mică o supără tare pe Sora-cea-Mare (dă drumul papagalului fetiței mai mari) însă, surprinzător pentru ea, acest lucru nu o face să se simtă mai bine ci din contră, mai rău.

Așadar pleacă de acasă pentru a fi liberă însă descoperă că se simte singură în libertatea ei; plimbându-se o întâlnește pe Sora-cea-Mare care încearcă să își prindă papagalul, cocoțat în vârful unui copac înalt, însă se teme de înălțime. Este momentul în care Sora-cea-Mică o ajută pe sora ei și îi redă acesteia pasărea, cele două devenind bune prietene iar Sora-cea-Mică nemaifiind niciodată în umbra Surorii-cele-Mari.

Povestea este simplă, frumoasă și cu pilde care însă nu sunt indicate explicit ci sunt lăsate la îndemâna micilor cititori care pot deduce ce comportament ar fi frumos etc. Copiii care au frățiori mai mici vor fi cu siguranță mai interesați de carte decât cei singuri la părinți (se pare că inițial lor le-a fost destinată) însă asta nu înseamnă că este o carte destinată doar fraților. Aceasta pentru că pornind de la carte se pot discuta multe alte subiecte cum ar fi prietenia sau singurătatea.

Atuul major al acestei cărți este ilustrația; băiatul meu mi-a zis că cel mai mult în carte îi plac desenele și de aceea de multe ori după ce terminam de citit zăboveam asupra paginilor și detaliilor din ele.

Într-adevăr, este o carte foarte sensibilă iar imaginile completează și continuă conținutul și îl fac și mai relevant, ca în orice carte „deșteaptă” pentru copii. De exemplu, aflăm năzdrăvănia Surorii-mai-mici din imagine și nu din text iar umbra surorii mai mici este prezentă atât în text cât și în desen.

Scrisă și ilustrată de britanica Jessica Meserve, cartea a deținut timp de câteva luni recordul vânzărilor online și nu numai în Marea Britanie.

Îmi este greu să apreciez o vârstă căreia este potrivită cartea pentru că acest lucru depinde de dezvoltarea fiecărui copil în parte. Cred însă că puteți începe să o citiți în jurul vârstei de trei ani.

Jessica Meserve, Sora-cea-Mică, editura Nemira & Co, 2007 (se poate cumpăra online)