Bullying – cum poate fi gestionat?

În articolul trecut am făcut împreună o incursiune în ceea ce reprezintă  fenomenul de bullying, am aflat ce înseamnă de fapt acest termen, care sunt tipurile de bullying, împreună cu manifestările lor, care sunt efectele acestui fenomen asupra victimelor și asupra agresorilor, dar și câteva date statistice cu privire la comportamente din sfera bullying-ului, cu date culese din școlile de la noi din țară. Ca în cazul oricărei probleme pe care reușim să o identificăm, definirea și urmărirea acesteia sunt pași importanți, dar nu și suficienți, fiind necesară găsirea unor soluții pentru a rezolva respectiva problemă, acest lucru fiind în egală măsură semnificativ, dacă nu chiar imperios necesar. În articolul de astăzi vă propun, așadar, să trasăm câteva idei cu privire la ce pot face cei din școală, ca scenă principală de manifestare a fenomenului despre care discutăm, dar și ce pot face părinții copiilor care sunt, fără voie, victime ale acestor comportamente.

            Deseori, copiii aleg să nu discute despre episoadele de violență și bullying din școala lor. Dar, cum statisticile spun că 73% dintre elevii români afirmă că au fost martorii unei situații de bullying în școala lor, devine important să îi învățăm cum să reacționeze și cum să gestioneze diferitele comportamente de bullying cu care s-ar putea întâlni în clasa sau școala lor.

             Așadar, pentru a putea aprofunda ceea ce ne-am propus mai sus, e necesar să discutăm despre ”actorii” ce apar pe scena desfășurării comportamentelor agresive, incluse sub umbrela bullying-ului. Acești participanți pot fi:

  1. Copilul victimă: statisticile arată că poate prezenta un nivel ridicat de anxietate, poate dezvolta simptome depresive, având o probabilitate ridicată de a se afla în postura de ”victimă” și în contexte ulterioare ale vieții adulte. Pentru a preveni astfel de urmări, e important să depistăm precoce dacă un copil se află sau nu într-o astfel de postură. Putem să ne dăm seama că el este victima a bullying-ului dacă prezintă unul sau mai multe din următoarele trăsături: îi este teamă să meargă la școală; prezintă simptome de rău fizic dimineața; ajunge acasă cu diferite răni (vânătăi, tăieturi, etc.) pentru care nu oferă explicații; își modifică traseul spre școală; nu pleacă la timp de la școală; are dificultăți la efectuarea temelor și rezultate mai slabe cade obicei, la învățătură; are schimbări emoționale și/sau comportamentale; minte; prezintă o toleranță scăzută la frustrare;are coșmaruri și/sau tulburări ale somnului; vine acasă cu obiectele personale deteriorate; cere constant mai mulți bani de cheltuială, mai multe sandvișuri etc.; devine neliniștit atunci când este întrebat despre școală.

Care ar fi calea potrivită de abordare a unui astfel de copil?

  • Luați în considerare relatările lui cu privire la comportamentele de hărțuire de la școală – nu se întâmplă frecvent ca ei să povestească singuri despre ceea ce se întâmplă, motiv pentru care atunci când o fac, e important să fie crezuți.
  • Fiți alături de el, sprijiniți-l și manifestați înțelegere față de situația prin care trece.
  • Oferiți-i prilejuri de a discuta despre situația cu care se confruntă, indiferent de activitățile pe care le desfășurați împreună în acel moment.
  • Fiți atenți la indicațiile care ar putea sugera faptul că este victimă a bullying-ului.
  • Anunțați instituția de învățământ, de îndată ce aveți motive să credeți că este victimă a bullying-ului – odată informată, cadrele didactice vor putea monitoriza mai atent comportamentele copiilor și vor putea lua măsurile necerare pentru a securiza elevii, iar psihologul școlar va putea să vă ofere dvs. și copilului un sprijin adecvat. 

32482957_10155776860082880_860039592974221312_n

2. Copilul agresor: în cazul lui, statisticile arată că 1 din 4 copii care au comportamente de bullying se orientează spre delicvență, chiar înainte de vârsta de 20 ani. Așadar, vigilența este foarte importantă și aici, pentru a putea identifica cât mai rapid un astfel de copil.

Cum ar fi indicat să interveniți în cazul în care suspectați că fiul/fiica dvs. agresează alți copii?

  • Comunicați cu copilul, ținând însă cont că deseori apare tendința de a își ascunde emoțiile, dar și comportamentele agresive la care recurge și că poate da vina pe alți colegi pentru ele.
  • Încercați să îl învățați pe copil care sunt alegerile și comportamentele pozitive, valoroase și dezirabile, precum și care sunt cele negative, care fac rău celor din jur.
  • Acordați atenție propriilor comportamente, realizate în postura de părinte, asigurându-vă că ceea ce face copilul nu este oglinda a ceea ce vede în familie.
  • Comunicați-i copilului faptul că ceea ce face este un comportament indezirabil și inacceptabil, subliniindu-i efectele negative.
  • Vorbiți cu profesorii copilului dvs., pentru a vă forma o imagine mai clară asupra comportamentului său la școală.
  • Supravegheați mai atent comportamentele și activitățile în care este implicat copilul. Încercați să aflațiunde își petrece timpul liber, care îi sunt prietenii și să descurajați prieteniile neadecvate.
  • Discutați deschis cu acesta motivele care stau la baza comportamentelor sale agresive.
  • Stabiliți un sistem de reguli clare în familie și fiți consecvenți cu ele. Încurajați copilul și apreciați eforturile lui de a face alegeri adecvate.
  • Nu apelați la umilințe sau comportamente agresive pentru a îi demonstra cum se simte o persoană umilită și agresată. Ați oferi astfel doar un exemplu de comportament violent, precum și mesajul că acesta este acceptabil.
  • Fiți alături de elîn procesul prin care învață cum să își controleze emoțiile și pornirile agresive, într-o manieră adecvată, astfel încât să nu facă rău nimănui.
  • Petreceți mai mult timp cu copilul, axându-vă pe activități de sport și/sau hobby care îi fac plăcere.
  • Apreciați momentele de generozitate și compasiune ale copilului față de ceilalți, încurajând astfel comportamentele dezirabile.

29793715_10155692452742880_1090796778090114829_n

3. Copilul martor: în primul rând, ca părinte a unui copil care merge la școală, este necesar ca familia ta, dar și școala copilului tău, să fie informate cu privire la fenomenul de bullying. Practic, putem face aici o distincție între a fi un martor pasiv la fenomen sau a lua atitudine pentru a diminua fenomenul.

Cum ar putea acționa un copil martor al bullying-ului și cum vă puteți ajuta copilul să fie activ în diminuarea acestui fenomen?

  • Copilul martor ar fi dezirabil să nu încurajeze fenomenul de bullying prin râs, aplauze sau alte comportamente care îl pot face pe agresor să se simtă puternic și apreciat.
  • În funcție de gravitatea situației respective, învățați-vă copilul să ofere ajutor imediat și direct copilului victimă, prin cuvinte adresateagresorilor (spre exemplu: “Opriți-vă, nu este bine ce faceți!) și copilului agresat (ex.: “Sunt de partea ta! Te voi ajuta!”), precum și prin comportamente de sprijin (spre exemplu: să îl ajute pe copilul agresat să își adune lucrurile împrăștiate, să își curețe hainele dacă au fost murdărite, etc.).
  • A oferi sprijin emoțional copilului agresat chiar și după incident, prin cuvinte de încurajare.
  • În cazul în care situația o cere, este indicat ca martorul să solicite repede ajutorul celui mai apropiat adult, fie el cadru didactic sau personal administrativ.
  • Indiferent de situație, incidentul este recomandat să fie prezentat unui adult angajat al școlii. Deseori, copilul victimă este prea speriat pentru a raporta întâmplarea, așadar rolul copilului martor este important în sesizarea fenomenului.

31964197_10155766392302880_7363107948748341248_o

Așa cum menționam în articolul anterior, fenomenul de bullying este deseori ignorat sau considerat ca fiind firesc, iar comportamentele asociate lui ca fiind normale într-o colectivitate, ca etapă firească în creșterea și maturizarea copiilor și la nivel relațional. Însă limita între ceea ce putem considera a fi ”normal” și ceea ce dăunează profund este de fapt foarte fină.

                Care este rolul școlii în gestionarea fenomenului de bullying? Așa cum am mai spus, fenomenul de bullying se desfășoară în toate școlile, în forme variate, cu frecvențe și intensități diferite. Contează însă foarte mult cum gestionează școala aceste incidente. Pentru prevenirea și/sau diminuarea acestui fenomen este important ca fiecare școală – echipa de management, cadre didactice, personal auxiliar, părinți, elevi – să discute și să stabiliească viziunea asupra bullying-ului și atitudinile față de acesta în școala respectivă. Astfel, doar colaborând și formând o echipă unită, cei implicați în procesul instructiv-educativ pot construi soluții eficiente.

                 Ce spune legea? În țara noastră, sistemul educațional este reglementat de Legea 1/2011 a educației, aflându-se sub umbrela Ministerului Educației Naționale. În 2006, acest minister a dezvoltat Strategia națională pentru combaterea și eliminarea violenței în școli. În acest document, însă, nu se fac specificări cu privire labullying, ca formă specială și cu risc ridicat de violență în rândul copiilor. Singurul document de politică public unde este specificat fenomenul este Strategia națională pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, unde bullying-ul este menționat ca fiind un factor de risc major pentru bunăstarea copilului. În acest document se fac recomandări pentru dezvoltarea de programe de prevenire a bullying-ului, active la nivel de școală și comunitate. În ciuda recomandărilor, practic, la ora actuală, nu există legislație specifică în țara noastră, care să reglementeze bullying-ul în școală, nu există programe de prevenire a acestui fenomen, iar nivelul de conștientizare la nivelul populației este încă destul de scăzut.

 

Lavinia Neacşu (Achim)

 

 

Surse de informare:

www.salvaticopiii.ro

www.desfiintatirecreatiile.ro

www.parintibuni.ro

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.