Copiii merg la muzeu (sau ar trebui să meargă) din variate motive. Până în pre-adolescență ei sunt duși că vor sau nu, fie cu clasa fie cu părinții. De aceste prime vizite depinde viitoarea lor atitudine față de muzeu în particular și față de cultură în general. 

Pentru a avea în viitor copii cărora să le placă muzeele este nevoie ca noi, părinții, să știm cum să îi apropiem, să le facem vizita plăcută, educativă și distractivă în același timp. Pedagogii, psihologii, educatorii muzeali se ghidează în munca lor după o serie de caracteristici generale ce țin de dezvoltarea copiilor iar noi vă împărtășim câteva dintre acestea în speranța că vă vor ajuta în relația cu copiii.

Copiii de 9- 12 ani sunt interesați de:

• personalitatea artistului și de principalele momente din viața sa, de poveştile legate de obiect. La această vârstă puteţi spune detalii interesante legate de istoria obiectului. Aveţi grijă ce anume povestiţi pentru a nu lungi inutil vizita şi a-i plictisi pe copii.
• contextul în care un anumit obiect a fost realizat, relația dintre artist și obiect cât şi dintre un obiect și istorie; este momentul în care se pot face paralele și legături cu cărțile și subiectele studiate la școală. Profitați de acest aspect pentru a folosi vizita la muzeu pentru fixarea altor cunoștințe de la școală; de exemplu călimara unui scriitor este o bună ocazie pentru a afla ce a scris, unde, cum, când etc. Interiorul  unei camere în care a locuit cineva poate oferi posibilitatea unor legături cu tehnica sau cu designul acelei perioada, pe lângă unele concluzii privind stilul de viață al persoanei respective
• modul în care sunt construite lucrările şi artefactele.  Acum copiii sunt interesați de modul în care sunt realizate obiectele, unii dintre ei studiază deja fizica la şcoală deci este momentul să intraţi în detalii tehnice
• rapiditatea cu care este făcut un obiect, perioada de timp în care este realizat. Diferența, bunăoară, între realizarea unui manuscris medieval și a unei cărți tipărite.
• simbolurile ce, odată descifrate, deschid drumul spre o serie întreagă de înțelesuri ascunse. Acestea le vor fi utile pentru tot restul vieții și vor face parte din bagajul de cunoștințe generale ce îi vor ajuta să se orienteze. Simboluri precum porumbelul alb, mielul, lumânarea aprinsă/stinsă etc. pot fi un bun punct de plecare.
• compararea lucrărilor de același artist, mai ales în cazul portretelor (pictorul Ștefan Luchian poate fi un bun punct de pornire) pentru a studia diverse etape de creație dar și evoluția artistului, a unei boli pe care o avea etc.
• compararea lucrărilor cu subiect similar dar realizate de artiști diferiți. De aici pot pleca discuţii legate de stiluri picturale, de epoci istorice, de cum se picta în trecut şi cum se pictează astăzi. Discuţia poate fi utilă şi în cazul altor tipuri de obiecte: la Muzeul Tehnic puteţi discuta despre telefoanele vechi şi cele noi, despre fiere de călcat cu cărbune etc.
• prețul exponatelor; acest interes va apărea acum și se va menține pe perioada întregii vieți, fiind una din întrebările preferate ale publicului (alături de cea legată de orginalitatea obiectelor expuse). Se poate discuta şi de modul în care un artefact devine preţios (a fost martor al unui moment important, a aparţinut cuiva, este unicul obiect rămas dintr-o anumită serie etc)

Nu uitați că:

• la această vârstă copiii au tot mai puțin timp liber deci şi mai puţină răbdare pentru subiecte ce nu sunt aparent interesante pentru ei
• încep să piardă din spontaneitate şi să devină mai tehnici şi mai pragmatici
• unele subiecte îi jenează, cum ar fi nuditatea lor sau a sexului opus. Puteţi vorbi despre acest subiect însă cu grijă şi fără a forţa pe nimeni inutil să răspundă la întrebări dacă nu doreşte; este timp suficient pentru abordarea acestui subiect cu alte ocazii.
• imaginile din publicitate îi fascinează şi sunt, pentru ei, un punct de referinţă. Folosiţi publicitatea şi imaginile utilizate de ea pentru a porni o discuţie îndreptată spre muzeu şi spre subiectul care vă interesează; nu trebuie să fiţi în muzeu, o astfel de iscuţie poate începe oriunde. Un clip cu o maşină care merge prin deşert poate fi începutul unei discuţii despre geografie, de exemplu.
• povestea celui care a creat artefactele îi fascinează
• motivul existenței artefactelor expuse devine important. Descoperirea a ceva ce legitimează şi îndreptăţeşte existenţa unui anumit obiect în ochii lor îi va putea face să fie atenţi şi la alte lucruri de care înainte nu fuseseră interesaţi; de aici provine şi interesul pentru detalii din viaţa obiectului sau a artistului.

Vă urăm o vizită la muzeu cât mai plăcută și mai interactivă. Alte articole legate de vizita copiilor la muzeu găsiţi aici – Cum pregătim o vizită cu copiii la muzeu, aici – Copiii la muzeu. A,B,C pentru 4 – 6 ani şi aici – Copiii la muzeu. A,B,C pentru 6-9 ani.