Flacăra vie a educației în România (III)

În sfârșit, iată ultimul dintre articolele cu povețe și învățături luate și rezumate la conferința Oanei Moraru. Pe primele două le găsiți aici și aici iar mai jos găsiți câteva concluzii ale acelei întâlniri. Sperăm să vă fie de folos. 

La sfârșitul conferinței a urmat o serie de întrebări și răspunsuri la care Oana Moraru a răspuns cu răbdare. Mai jos aveți concluziile/învățături și nu întrebările participanților.

  1. Statutul emoțional al copilului depinde de statutul emoțional al părintelui.
  2. Primele dureri, primele conflicte trebuie discutate acasă dar nu trebuie marinate cu dorința părintelui de a curăța sau rezolva problema.
  3. Toate frământările noastre de părinte legate de ce putem face ca părinte într-o anumită situație se învârt în jurul ideii de putere, de transfer de putere și control.
  4. Când un copil plânge că nu a primit un cadou la petrecerea altui copil, empatizează cu el prin a-i oglindi durerea. După aceea îl întrebi “și acum ce putem face?” – El va știi ce e de făcut, tu doar aștepți răspunsul.
  5. Un copil care aude și trăiește între “prost” și “deștept”, între “frumos” și “urât” sau oricare alți poli se va simți în nesiguranță. Daca cineva l-a făcut prost, nu îi spune că e deștept: spune-i că sunt zile în care gândim mai bine și sunt zile când gândim mai puțin bine. Arătăm bine/ nu arătăm bine. Nu polariza și nu încerca să rezolvi situația cu celălalt pol.
  6. Intre 0 și 6 ani, creierul copiilor crește enorm, în etape sinusoidale. Între 6 și 8 ani, creierul se odihnește și ajunge într-o linie aproape dreaptă. In această perioadă, jocul de rol, poveștile și cercetarea în natură sunt esențiale.
  7. Citeste fragmentar povesti cu copilul. In prima zi citesti despre personaje si locul unde se intampla povestea. A doua zi introduci problema si inainte de a citi solutia lasa-l pe el sa recapituleze si sa preconizeze solutia.
  8. Rolul parintelui, conform filozofiei Waldorf, este acea de a fi apa, aer, pamant sau foc, in functie de situatie.
  9. Granita ta este granita convingerilor tale. Centrarea in sine este esentiala. Orice ar zice copilul nu te-ar afecta daca tu ai fi centrat(a), echilibrat(a).
  10. Trebuie sa tii cont de spatiul energetic copilului. Limitele sunt ferme in cazuri unde nu sunt mize importate.
  11. Rutina si rigoarea sunt necesare in clasa si acasa, dar in feluri complementare. Invatatoarea are o rigoare si o formalitate cognitiva cu putin joc si creativitate. Parintele ofera o libertate cu control si disciplina pe corp si emotie.
  12. Clasa a 6-a este cruciala. Copiii academici se vad de atunci incolo, nu inainte.
  13. Important este ca copilul sa inteleaga ce citeste, sa spuna ideile principale, sa gandeasca analitic si critic.
  14. Pana in 12 ani, concursurile la care copiii ar trebui sa participe sunt numai cele in echipe, nu individuale. Pentru copiii sub 12 ani, numai locul 1 conteaza. Nu exista multumire cu locul 2 sau 3. Daca chiar exceleaza in ceva in mod exceptional, poti sa il lasi la concurs individual. Numai 10% din copii exceleaza. Unii la literatura, altii la matematica, etc.
  15. Acordati un timp limita pentru folosirea technologiei. Oana a sugerat o ora in zi de weekend si 20-30 minutes/ pe zi in timpul saptamanii. Este in regula sa ii lasati sa faca ce le place, inclusiv jucatul pe tableta, dar sa nu dea in cealalta extrema de a fi dependent de acei stimuli oferiti de tehnologie.
  16. Pe noi ne dor foarte mult durerile copiilor, dar nu trebuie sa reactionam decat daca copilul este in pericol.
  17. Foarte multi copii sunt obezi din cauza ca mananca din plictis sau sunt incarcati emotional.
  18. Nu putem fi prietenii copiilor nostri. Nu suntem egali pe orizontala. Daca vrei sa fii acceptat de copil, nu trebuie sa le faci pe plac.
  19. Conflictele cu alti copii sunt naturale, necesare si constructive.
  20. Tema pentru acasa e momentul intim al copilului cand poate sa vada ce poate face autonom. Nu este o corvoada, este o oportunitate pentru lucrul individual, o binecuvantare. La scoala se lucreaza in grup, se fac lectii frontale, in acest sistem se invata numai 50%. Restul se invata cand copilul se refugieaza in sine insusi, in munca independenta. E o sansa pentru tine ca parinte sa vezi daca copilul poate lucra individual. Copiii trebuie sa auda vocea invatatorului cand isi fac temele. Tratarea diferentiata e necesara. Daca copiii asteapta parintele sa isi faca temele, atunci copilul vrea sa fie in campul energetic al parintelui. Stai langa el dar nu ii face tu tema; nu il controla daca a facut bine tema, numai daca vrea si te intreaba el. Tema nu e scop in sine, este o evaluare daca a priceput.
  21. Nu iti arata dezamagirea personala fata de performanta copilului. Fii antrenor dur, dar nu judeca.
  22. Daca copiii vin acasa si se plang de profesori, resetati stilul lor de a gandi. Nu ii lasati sa se victimizeze. Spune-le sa ia ce este cel mai bun de la fiecare profesor si sa ii foloseasca ca resurse.
  23. Cu cat mai mult timp sta copilul noaptea in campul tau vibrational (de ex doarme cu tine), cu atat mai greu se va putea autonomiza si deveni independent.
  24. Increderea in sine a unui copil inseamana ca e centrat in el insusi. Nu inseamna ca e tupeist.
  25. Motivatia intrinseca poate creste daca faci lucruri cu ei pentru amuzament, de drag. Asa se vor molipsi de energia ta pozitiva.
  26. Cum poti determina daca o invatatoare e buna? Daca are un intelect extraordinar. Vorbeste cu ea si vezi cat de inteligenta este. Daca e plina de stereotipuri, forget it. (las-o baltă). Cateodata un invatator mediocru e mai bun pentru copil daca el/ea este constant.
  27. Vocea sociala a unui copil (timid) trebuie cateodata scoasa fortat. Dar deobicei nu de parinte. Aliaza-te cu profesorul si gaseste oportunitati in care copilul trebuie sa iasa din carapace.
  28. O clasa de 30 de copii este de obicei mai buna pentru copilul tau decat o clasa de 10 copii. Pot sa isi gasesca prieteni mai usor in grup mai mare. De asemenea grupul va fi mai echilibrat de la sine, fara meritul profesorului, din inertie.
  29. Darul cel mai de pret al unui parinte pentru copil este sa ii dea cheia lui interioara.
  30. In fiecare copil exista un potential infinit. Natura umana are capacitatea de a vira intr-o anumita directie oricand. Se poate reseta depinzand de imprejurari. Aceasta putere interioara vine atunci cand parintele se bucura sincer de copilului lui. Copilul simte cand esti autentic. Va arhiva in el momentele acestea si vibratia lor interioara il va duce pe drumul/ la destinul lui.
  31. Unii oameni au nevoie de drama, durere, esec pentru a evolua. Au nevoie de energie conflictuala pe care si-o fabrica singuri. Din momentul acela tumultos si plin de intensitate iese performanta.
  32. Tu, ca parinte, nu te destabiliza pentru emotiile copilului tau. Tine distanta.
  33. Fii de acord cu sotul sau sotia in fata copilului. Daca nu esti de acord si ii spui copilului, sau el simte asta chiar daca nu ii spui, atunci copilul se va simti in nesiguranta cu celalalt parinte. Se creeaza un gol intre cei doi parinti si copilul se va strecura printre ei.
  34. Inoculeaza in capul lor, de la o varsta foarte frageda, ca vin pe lume cu o menire, ca trebuie sa isi gaseasca misiunea in viata. Pot sa ii sustii sa faca ce vor dar numai daca poti intr-adevar. Fii autentic.
  35. Daca esti invator/profesor, nu poti “salva” copilul de proprii parinti. Orice ai face, nu poti invinge mediul “toxic” de acasa. Dar poti sa ii dai tot ce e mai bun in tine, sa il inspiri, sa il lasi sa isi stocheze resursele tale de informatie si energie si el le va accesa mai tarziu, mult mai tarziu, cand are cea mai mare nevoie.

Concluzii

Cele trei idei principale cu care Oana a vrut sa plecam acasa sunt:

1) jos cu orgoliul si eu-l nostru; copii se nasc ei insusi si cu eu-l lor.

2) jos cu sentimentul ca viata este despre a-i face fericiti; autocontrolul si responzabilizarea copiilor este esentiala.

3) jos cu laudarea copiilor si validarea unui sistem educational din partea inferioara a gandirii.

Suportul de curs oferit participantilor a fost o brosura de aproximativ 50 de pagini, plina de informatii, majoritatea diferite sau mai detaliate decat cele mai de sus. O resursa extraordinara care poate sa ofere multe alte raspunsuri parintilor si cadrelor didactice.

Am scris un articol lung si daca l-ati parcurs in intregime sau partial sper sa va fie de folos. Eu va incurajez sa luati din el ce vi se potriveste dar sa si reflectati la punctele cu care nu sunteti de acord. Si daca aveti ocazia, nu ratati urmatoarea intalnire cu Oana. Energia ei este o flacare vie, care poate sa arda unde ne doare mai tare, sa ne dea incredere in noi si viitorul copiilor nostri sau sa salveze sistemul educational romanesc.

 

violetaVioleta, autoarea acestui articol, este mama a doi copii creativi și activi. Le place să călătorească și caută mereu aventura, activitățile culturale și educative. Mottoul lor este „we may not have it all together, but together we have it all.” 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s