Cred că singurul lucru bun legat de vremea aceasta schimbătoare este că te îndeamnă să mergi cu copiii la programe, la concerte, la spectacole. Așa că am răspuns cu drag invitației Teatrului Ion Creangă, care are o ofertă foarte atrăgătoare de spectacole, pentru copii de toate vârstele. Bekkanko, piesa dramaturgului japonez Asaya Fujita, ne-a surprins și ne-a încântat pe toți, copii și adulți deopotrivă.

Desfășurat într-o atmosferă de basm, animat de personaje din lumea oamenilor dar și de creaturi fantastice, spectacolul prezintă o poveste atipică despre iubire, acceptare și sacrificiu, adaptată pe înțelesul copiilor cu vârste peste 6 ani. Bekkanko este un fel de căpcăun, caraghios și neîndemânatic, care nu sperie pe nimeni. El se îndrăgostește de Yuki, o fată nevăzătoare dintr-un sat de munte. Povestea lor este însă tristă, Bekkanko fiind ucis de tatăl fetei, dar nu înainte de a reuși să găsească leacul ce îi readuce vederea. Este un spectacol cu emoții puternice, cu imagini artistice impresionante, care ne vorbește despre cât de diferit ne putem raporta la un lucru, despre cât de relative sunt uneori dreptatea și nedreptatea, binele și răul. Adresat copiilor, spectacolul gândit de regizorul Vlad Massaci îmbină momentele tensionate cu cele amuzante, tristețea cu veselia; la final, muzica și dansul atenuează într-o oarecare măsură dramatismul și conferă o notă pozitivă.

(Credit foto: Cătălin Olteanu, Cotidianul)

Ce ne-a plăcut:

• Scenografia și spectacolul de lumini; piesa se joacă în același decor al unei grote, care devine însă, grație luminilor și proiecțiilor de pe pereți sau de la nivelul scenei, spațiu diferit pentru acțiuni plasate în diverse contexte; spectacolul vizual este excepțional și a fost apreciat și de adulți și de copii;
• Povestea, aparent simplă, dar cu multe niveluri de receptare, potrivite pentru toate categoriile de spectatori;
• Emoții diverse, puternice și autentice; copiii s-au emoționat și au trăit cu sufletul la gură fiecare moment al poveștii; au înlemnit când Yuki era hărțuită și batjocorită de copiii din sat (un fel de bullying), au râs de naivitatea și neîndemânarea lui Bekkanko;
• Jocul actorilor într-un spectacol complex; ne-au atras atenția și cele 3 Povestitoare, care aveau rolul de a comenta, de a explica sau de a detensiona cu umor unele situații, dar uneori și de a interveni în poveste;
• Costumele, mai ales cele ale personajelor masculine, cu adevărat spectaculoase;

Ce am fi vrut să fie altfel:

• Ne-a plăcut. Dar a fost cam siropos – a fost concluzia unanimă a găștii de copii de 7 – 10 ani cu care am fost la spectacol. Mi se pare important să o menționez, pentru că ei fac parte din grupul – țintă. Personal, cred că spectacolul le-a produs emoții puternice, pe care nu se așteptau să le aibă; așa că „au dat vina” pe povestea de dragoste, abordată într-o manieră diferită de majoritatea spectacolelor care li se adresează (teatru, film), și care li s-a părut „siropoasă”.
• Un final…accelerat. E adevărat, un final trist într-o poveste pentru copii, este o chestiune delicată și necesită o contrabalansare. Chiar dacă nu am pretenția de a fi critic de teatru, în acest caz cred că a existat o grabă de a estompa dramatismul, de a schimba registrul. La final, toate personajele dansează pe scenă; eu am simțit nevoia să se mai insiste un moment asupra deznodământului tragic, asupra sensurilor sau înțelesurilor acestei povești, mai mult decât în mesajul „căpcăunii suntem noi”.

Dincolo de orice alte comentarii, Bekkanko este unul dintre cele mai bune și mai frumoase spectacole de teatru pentru copii, oferind o experiență complexă și completă întregii familii. O recomandăm cu mare drag și așteptăm impresii și de la voi.

Notele noastre, dintre care cea mai mare este 5, sunt:

Atmosferă generală: 5

Preț: 5

Accesibilitate: 5

Locație: 4

Bekkanko – Teatrul Ion Creangă, pentru copii peste 6 ani, durata – 1 oră și 15 minute, se joacă la sala Gloria (fostul cinema Gloria, lângă parcul IOR).

Autor: Asayo Fujita; Traducerea și regia- Vlad Massaci, Decorul – Adrian Damian, Costumele – Luiza Enescu; Video Design – Eranio Petruska, Muzica – Mihai Dobre, Coregrafia – Silvia Călin ;

Distribuția – Bekkanko: Cezar Vlad Popescu / Gabi Costin; Yuki: Mădălina Dorobanțu; Tatăl lui Yuki: Daniel Tudorică / Cosmin Seleși; Baba Muntelui: Cerasela Popescu ; Prima Povestitoare: Liliana Donici ; A doua povestitoare: Valeria Stoian; A treia Povestitoare: Eliza Teofănescu

Data premierei: 12 noiembrie 2017